Stigmatul de drog pus canepii industriale a facut ca o ramura importanta a agriculturii sa se afle acum in pragul dezastrului. Si daca la noi aceasta planta este considerata non-grata, Uniunea Europeana este dispusa la asubventiona investitii in realizarea culturilor de canepa.
E greu sa vorbesti de funie, mai ales atunci cand nu o mai ai. E greu de gasit o bucata de funie sau macar de sfoara de canepa, dupa ce productia de profil s-a prabusit in ultimii 15 ani. De la zeci de mii de hectare cultivate cu canepa inainte de 1989, in acest an abia daca s-au insamantat 2.000.
O planta… stupefianta
Si nu vorbim de canepa indiana, din care se extrage marijuana sau hasisul. De altfel, canepa cultivata in Romania, cannabis sativa, se deosebeste fundamental de planta din care se extrage produsul halucinogen THC (beta-9-tetrahidrocanabinol), atat prin forma, cat mai ales prin concentratia de drog: maximum 0,2% in canepa obisnuita, fata de peste 1% in cea indiana. De fapt, canepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se arunca, totul e valorificat, iar produsele obtinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii pana in industria cosmetica sau auto. Dar avantajele cultivarii si industrializarii acestei plante nu se opresc aici: cultivarea poate fi facuta in conditii bune in toata tara, iar terenul devine in anul urmator propice cultivarii cerealelor deoarece canepa ucide buruienile. Nu in ultimul rand, cantitatea de ingrasamant chimic necesara unei productii bune este mult mai mica decat la alte culturi.
Cercul vicios
In 1989 au fost insamantate peste 56.000 de hectare cu canepa, dar in anii urmatori productia s-a prabusit. Motivul principal a fost acela ca industria de prelucrare si-a inchis topitoriile si filaturile de canepa, afirma Elena Tatomir, director al Directiei Implementare Politici in sectorul vegetal din Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Din cele 31 de unitati de prelucrare ale plantelor textile existente inainte de revolutie, au ramas doar 4-5 astfel de topitorii, multe fiind inchise pentru ca nu mai au materie prima. Iar materie prima nu exista pentru ca nu mai are cine sa achizitioneze canepa. Rezulta-tul nu s-a lasat asteptat - zone specializate odata in cultivarea canepii au uitat acum traditia.
Stigmatul
Cand spui canepa, spui canabis (care este si numele stiintific al plantei), si putini se straduiesc sa faca diferentierea dintre cele doua plante. Din nefericire, nu s-au chinuit nici macar specialistii atunci cand s-a stabilit lista substantelor halucinogene interzise din Romania. Asa ca la 〞cannabis” intra si canepa industriala… Cultivarea canepii a fost ingreunata si de faptul ca, timp de mai multi ani, aprobarea pentru insamantarea unei astfel de plante era data de Ministe-rul Sanatatii, iar controalele facute de acesta aratau ca se poate extrage substanta halucinogena, chiar daca in concentratie mica. Teoretic… pentru ca, practic, obtinerea drogului din canepa obisnuita este imposibila deoarece substanta activa se gaseste in influorescenta plantei. 〞Cine s-ar urca sa culeaga frunzele si florile din varful unei plante care are mai mult de doi metri inaltime, iar efectul halucinogen produs este practic zero?!”, spune Elena Tatomir.
Bancuri cu politisti
Asa ar suna, daca nu ar fi grave, unele evenimente in care au fost implicati cultivatori autorizati de canepa. In primii ani ai acestui mileniu, mascatii au descins pe campuri cultivate cu canepa obisnuita, laudandu-se ca au realizat capturi imense de droguri. Iar la cercetarile de laborator se stabilea ca in planta respectiva exista substante halucinogene. Este ilustrativ cazul unui batran dintr-o comuna din Oltenia, care a fost cercetat de politie pentru ca avea in gradina cateva randuri de canepa. Omul folosea semintele pentru gaini, si asta de zeci de ani. Au fost cercetati chiar si proprietarii unor terenuri intinse pe zeci de hectare plantate cu canepa, desi soiul era autorizat (pe plan european) pentru ca nu avea concentratie mare de THC. Iar autorii actiunilor politienesti puteau sa stie ca principala deosebire dintre cele doua tipuri de canepa este diferenta de talie: 〞cannabis indica” este o planta de dimensiuni mici, in timp ce canepa obisnuita are peste doi metri.
Mai avem o sansa
De la inceputul anilor 2000, guvernul a incercat revigorarea acestei ramuri a agriculturii si industriei, prin subventionarea cultivarii. Dar, cu toate ca banii oferiti erau buni, suprafetele cultivate au depasit cu greu, in 2003, 1.200 hectare. Principala problema era lipsa pietei de desfacere pentru producatorii agricoli, care nu aveau cui sa vanda tulpinile de canepa. Multe topitorii si filaturi au fost inchise, desi cea mai mare parte a fibrelor produse din canepa pleaca la export, unde au mare cautare.
Abia anul acesta, dupa ce s-au mai rezolvat cateva probleme legislative si le-a trecut spaima fermierilor, suprafata cultivata cu canepa a ajuns la 2.115 hectare, de aproape sapte ori mai mare decat in 2004. In plus, negocierile cu UE au stabilit o cantitate de fibre de in si canepa de aproape 1.000 de tone anual, ce va fi subventionata si cu bani europeni. Astfel, Romania poate deveni unul dintre principalii producatori si exportatori de canepa de pe continent, mai ales ca plantele cultivate aici sunt singurele din Europa care dau o fibra lunga.
Profituri mari
Canepa cultivata ca planta tehnica aduce profituri mari. Florin Urcan, patronul topitoriei Lutex Ludus, spune ca multi dintre cei care au cultivat in acest an canepa se vor bucura de un profit serios. 〞Am inceput abia in acest an sa cultivam. A fost un an de proba, asa ca am facut contracte cu asociatii agricole pentru cultivarea a 120 hectare. Noi le oferim, pe langa subventia acordata de stat, un ajutor la ingrasamintele necesare, iar insamantarea si recoltarea intra in sarcina noastra. Multi dintre cei care au acceptat mi-au spus ca la anul nu vor mai pune grau sau porumb, ci numai canepa”, afirma Florin Urcan.
Ministerul Agriculturii ofera o subventie pentru achizitionare de 35.000 lei/kg, ceea ce reprezinta cam o treime din pretul de vanzare a samantei. O alta subventie este acordata la recoltare: 2.500 lei pentru kilogramul de tulpini. Iar productia din acest an este foarte buna, de peste 5,5 tone la hectar. Florin Urcan face un calcul simplu: 〞Infiintarea unui hectar de canepa costa 18-20 de milioane lei. Noi oferim, prin contract, 3.000 lei pe kilogramul de tulpini, la care se adauga cei 2.500 lei de la stat. La o productie pe care noi o apreciem la 6 tone pe hectar, beneficiul e mare”. Peste 13 milioane de lei la hectar. Si nu trebuie uitat ca este o planta putin pretentioasa, iar toata munca se face mecanizat.
Prelucrare slaba
Una dintre cele mai mari intreprinderi de prelucrare a plantelor textile, Industria Iutei Bucuresti, nu mai proceseaza canepa. Directoarea Maria Balu ne-a declarat ca materia prima este putina si, chiar daca profitul ar fi bun, nimeni nu mai pare dispus sa investeasca in aceasta planta-minune. Daca subventionarea productiei de canepa este un pas inainte, dezvoltarea industriei de prelucrare ramane in urma deoarece investitiile in filaturi si tesatorii sunt costisitoare - aproximativ 10 milioane de euro - si putini sunt dispusi sa bage acesti bani, ne-a mai spus Maria Balu. Din pacate, fibrele artificiale au acaparat piata, iar chinezii vin tare din urma, cu dorinta de a cuceri cu inul si canepa lor piata europeana. Si, cu toate ca tricotajele din canepa sunt naturale, ecologice, refolosibile si foarte calduroase, putini romani mai poarta asa ceva. In plus, nici macar saci sau franghii de canepa nu se mai gasesc.
Bere din canabis
Austriecii o fac din seminte de canepa obisnuita si sunt foarte mandri de acest produs, ca de altfel de tot ce ofera canepa. Totul, mai putin branza si oua!, spun zambind specialistii. Din fibre se poate confectiona aproape orice: tesaturi, funii, covoare, corturi, panza de corabie sau odgoane, nimic din restul plantei nefiind aruncat. Partea lemnoasa, care ramane dupa prelucrarea primara, poate fi folosita la realizarea hartiei, a zaha-rului de lemn, a placilor prefabricate, chiar si a unui combustibil solid cu mare putere calorica. Din frunze se fac medicamente si ceaiuri medicinale, iar semintele sunt folosite pentru obtinerea uleiului utilizat in industria vopselelor, in cosmetica, ca ulei comestibil sau margarina. Fibrele de canepa au inceput sa fie folosite si ca produs ecologic in industria automobilelor, inlocuind fibra de sticla in unele componente. Chiar si in Romania, mari firme de automobile sunt interesate in realizarea anumitor subansamble ecologice din fibra de canepa, dar la fel de rezistente ca si cele clasice. Iar specialistii mai spun ca aceasta planta ar putea avea o mare influenta si pentru restabilirea echilibrului ecologic, deoarece elimina foarte mult oxigen in atmosfera. Acestea ar fi doar cateva dintre argumentele care ar putea convinge pe cineva sa investeasca intr-o planta ramasa fara aer.
